Daţi şapgă

V-am zis că-l mituiesc, l-am mituit şi uite ce a urmat. Am primit un premiu de la Cristian. Mulţumesc din suflet, dar zău că nu meritam (dacă vedeţi roşu în faţa ochilor să ştiţi, că-i din cauza emoţiilor mele, am obrajii mai roşii, decât un (d) rac). Acum, că-s mai bogată cu o insignă şi merg pe principiul "am insigna mea/ sunt premiantă/ şi mă mândresc cu ea/ s-o afle lumea toată" (promit, anul viitor merg la Eurovision, îmi iau bilete în primul rând, ce credeaţi?), îmi prepar nişte folkcorn, c-aseară am mâncat şi rockcorn pe lângă ele şi mi s-a aplecat şi trec mai departe, la treburi de-ale casei (de câteva nopţi nu dorm cum trebuie şi-mi fac de lucru, dărâm casa şi-o reconstruiesc şi dimineata mă scol obosită).

Staţi, că nu aţi scăpat, urc pe scenă, cu lacrimi în ochi şi genele fâlfâiind, precum fetele de la miss şi-n aplauzele publicului, predau insigna următorilor:

- Iculici- pentru că-s sadică şi-mi place "mizeria de blog" cu tot cu aricii ei :P

- Lillee - domne' are Lillee nişte cugetări, pfff, dacă n-ai aflat de ele, nu şti nimic.

- La Ionică (pentru toţi Ionici)- pentru că în sfârşit au revenit

- Ştrumfiţa - pentru questioarele ei.

- restul celor, pe care-i citesc, chiar şi cei, ce nu ştiu că-i citesc, chiar şi un alt premiant de data trecută, căruia i-am cerut şi acordul. Chiar şi...special îl folosesc, să va enervez niţel...cititorilor. Pot?Pot să înmânez insigna şi cititorilor, ce iau rata şi ajung aici? Pot, că-i a mea şi fac ce vreau cu ea. Chiar şi anonimilor, ce mă iubesc în anumite comentarii, ce n-or să apară pe aici, atât timp cât nu mă iubesc pe mine, ci îmi iubesc rudele, de gardul 1 şi mă trimit şi-n vizită, acolo unde am fosta cazată 9 luni şi două săptamâni.

Gata, mulţumesc Cristian încă o dată, mulţumesc cititorilor, mulţumesc cui vrea să-i mulţumesc şi sper, că-i ultimul premiu.

Pe scurt, după zăpăceala asta, din care nu aţi înţeles nimic, toţi sunteţi premiaţi. Vă scot la o prăjitură, că meritaţi şi nu o fac eu, puteţi mânca liniştiţi.